Un om plictisit este unul care îşi deschide gura şi îşi vâră picioarele în ea.


un-om-plictisit-este-unul-care-îşi-deschide-gura-şi-îşi-vâră-picioarele-în-ea
henry fordunomplictisitesteunulcareîşideschideguraşivârăpicioareleîneaun omom plictisitplictisit esteeste unulunul carecare îşiîşi deschidedeschide guragura şişi îşiîşi vârăvâră picioarelepicioarele înîn eaun om plictisitom plictisit esteplictisit este unuleste unul careunul care îşicare îşi deschideîşi deschide guradeschide gura şigura şi îşişi îşi vârăîşi vâră picioarelevâră picioarele înpicioarele în eaun om plictisit esteom plictisit este unulplictisit este unul careeste unul care îşiunul care îşi deschidecare îşi deschide guraîşi deschide gura şideschide gura şi îşigura şi îşi vârăşi îşi vâră picioareleîşi vâră picioarele învâră picioarele în eaun om plictisit este unulom plictisit este unul careplictisit este unul care îşieste unul care îşi deschideunul care îşi deschide guracare îşi deschide gura şiîşi deschide gura şi îşideschide gura şi îşi vârăgura şi îşi vâră picioareleşi îşi vâră picioarele înîşi vâră picioarele în ea

Cine îşi păzeşte gura îşi păzeşte sufletul său; cel ce deschide prea tare buzele o face spre pieirea lui.Omul cu adevărat înţelept, care îşi utilizează şi îşi valorifică forţele şi darurile cu care a fost înzestrat, este acela în fapta căruia universul necuprins îşi deschide tainele comorii.Femeii căreia educaţia nu i-a arătat ce înseamnă binele, Dumnezeu aproape întotdeauna îi deschide două cărări ce o duc spre tărâmul binelui; aceste cărări sunt durerea şi iubirea. Amândouă sunt spinoase; acelea care o apucă pe această cale îşi sângerează picioarele, îşi rănesc mâinile, dar îşi lasă, în acelaşi timp, în mărăcinii de pe drum gătelile viciului şi ajung la capătul lui în acea stare de goliciune de care nu te ruşinezi în faţa Domnului.Unii oameni îşi aleg mâncarea cu multă luare aminte şi nu îngăduie să intre în gura lor anumite alimente, dar ei nu sunt atenţi şi nu îşi aleg cuvintele care ies din gura lor.Îşi vâră ca un boureanGrumazu-n el când ia femeiaŞi poate tocmai de aceeaÎi pune coarne, an de an.De plictiseala scriu acumN-am chef sa scriu, ci sa compun.As vrea sa-mi vina multe-n minteSa scriu... o mie de cuvinteMulte cuvinte plictisiteDar cel mai plictisit cuvantSa fie... .'plictisit'Plictisit e pixul care scriePlictisita-i foaia ce-o manjescSunt plictisit de plictiseala.De plictiseala tot e mut. Si aerul ce ma-nconjoaraDeasemeni este... .. plictisitIn incheiere eu va spunCa plictisitele cuvinte.Plicticoase-mi sunt.