Totdeauna arta mi-a apărut ca o ştafetă a Dumnezeirii.


totdeauna-arta-mi-a-apărut-ca-o-ştafetă-a-dumnezeirii
leopoldina bălănuţătotdeaunaartamiaapărutcaştafetădumnezeiriitotdeauna artaapărut caca oo ştafetăapărut ca oca o ştafetăştafetă a dumnezeiriiapărut ca o ştafetăo ştafetă a dumnezeiriica o ştafetă a dumnezeirii

Eu plec cu viaţa mea în teatru; teatrul vine cu viaţa lui în viaţa mea. Mă gândeam câtă dreptate a avut sărmanul Tarkovski, care spunea, în ultimele zile ale existenţei lui: România nu mai e ce-a fost. Odată deschisă poarta şi dărâmat gardul am năvălit într-o lume liberă şi n-am ştiut ce să facem cu libertatea noastră. Au apărut vulgarităţi - crezând că asta este normalul, au apărut alpinişti politici, au apărut hoţi, finanţişti de groază.Nopţile, cînd îmi amintesc iarăşi de noi,totdeauna pe întuneric şi ameninţaţi totdeauna,îmbrăţişaţi sub ghilotină mereu,totdeauna obsedaţi de timp şi de noapte,hăituiţi de umbre în care ne recunoaştem pe noi,totdeauna ca în prima noapte a lumiişi totdeauna vorbind despre sfîrşitul iubirii,totdeauna amintindu-ne de mări şi de soareşi totdeauna pe acest nisip negru al nopţiifără să ştim dacă mîine vom mai fi împreună,totdeauna aşteptînd cuţitul ghilotinei să cadă,totdeauna despărţirile,totdeauna dragostea ameninţată de alţiişi de noi înşine,totdeauna sub acest soare negrucare ne luminează, cînd se ating, mîinile,totdeauna înfricoşaţi că mîinile noastrevor ajunge la capătul dragostei noastreşi totdeauna visînd să ne iubim fără să ştimdacă suntem primii oameni pe lume sau ultimii,Copiii: următorul schimb de ştafetă al familiei, în cursa vieţii.Creştinii sunt lăcaşurile dumnezeirii.Prestigiul talentului e totdeauna mare şi nu fiecine ştie să despartă arta de artist.