te recompun iubita mea în gândicoană vie ca un rug arzândaşa cum mi-apăreai în vis în zoricu trup de curcubeu, ce îmi dădea fiori!


te-recompun-iubita-mea-în-gândicoană-vie-ca-un-rug-arzândaşa-cum-mi-apăreai-în-vis-în-zoricu-trup-de-curcubeu-îmi-dădea-fiori
girel barbuterecompuniubitameaîngândicoanăviecaunrugarzândaşacummiapăreaiviszoricutrupdecurcubeuîmidădeafiorite recompunrecompun iubitaiubita meamea înîn gândicoanăgândicoană vievie caca unun rugrug arzândaşaarzândaşa cumîn visvis înîn zoricuzoricu truptrup dede curcubeuce îmiîmi dădeadădea fiorite recompun iubitarecompun iubita meaiubita mea înmea în gândicoanăîn gândicoană viegândicoană vie cavie ca unca un rugun rug arzândaşarug arzândaşa cumîn vis învis în zoricuîn zoricu trupzoricu trup detrup de curcubeuce îmi dădeaîmi dădea fiorite recompun iubita mearecompun iubita mea îniubita mea în gândicoanămea în gândicoană vieîn gândicoană vie cagândicoană vie ca unvie ca un rugca un rug arzândaşaun rug arzândaşa cumîn vis în zoricuvis în zoricu trupîn zoricu trup dezoricu trup de curcubeuce îmi dădea fiorite recompun iubita mea înrecompun iubita mea în gândicoanăiubita mea în gândicoană viemea în gândicoană vie caîn gândicoană vie ca ungândicoană vie ca un rugvie ca un rug arzândaşaca un rug arzândaşa cumîn vis în zoricu trupvis în zoricu trup deîn zoricu trup de curcubeu

Iubita mea, emoţia e vie,Haidem în parc să te sărut,E ultimul şi-s tare abătut... De mâine îmi vei fi soţie.Spre curcubeu-ţi c-o lanternă mă-ndrept, iubita mea, dar, totuşi,ce i-ai făcut luminii talede azi miroase-aflori de lotuşi?trist apus, heeei, trist apus cu maieul tras în sus,cum te-ai dus, heeei, cum te-ai dus, iară mie nu mi-ai spus!inima, aaah, inima, să mă piară cât ar vrea,abandon în casa mea, pe un rug de peruzea... la chindii grozav adii peste străzile pustii,printre teii tuciurii. cum mă mint că ai să vii!surdă mi-s, da, surdă mi-s de mă strigă-n colţ pis-pismersul vântului trimis de un vis nebun, un vis.toţi pereţii se răsfrâng, umbrele în piept se strâng,crâng de taine, drum prin crâng. oh, mi-e dor, mi-e dor să plâng.Iubita mea are virtuţile apei: un surâs clar, un gest curgător, o voce pură care cântă strop de strop.Când uneori - fără să vreau - un foc s-aprinde în ochii mei, ea ştie cum să mi-l stârnească-nfiorat: apă zvârlită pe cărbuni aprinşi.Apa mea vie, iat-o toată împrăştiată în ţărână.Alunecă, îmi scapă; şi mor de sete, şi într-una alerg după ea.Din palme-mi fac căuş. Cu amândouă mâinile o stăvilesc, o strâng şi-o duc la buze:Şi înghit un pumn de mocirlă.iubita mea cu trup de vijelieîn rochie din fagure de miereîţi smulg din carnea mea o poezieîn prima noastră noapte de-nviereLa logodnă îţi spunea:- Te-aş mânca, iubita mea!Şi-n doi ani de căsnicieTe-a mâncat, ce-i drept, de vie!