Poezia este ieri mână în mână cu azi. Poezia este azi în zâmbet cu mâine. Poezia este copac şi frunze. Poezia este glas şi cuvânt. Poezia este talpa piciorului călător prin lume. Poezia este glasul lui Dumnezeu în gura unor subiecţi purtători de cuvânt.


poezia-este-ieri-mână-în-mână-cu-azi-poezia-este-azi-în-zâmbet-cu-mâine-poezia-este-copac-şi-frunze-poezia-este-glas-şi-cuvânt-poezia
claudiu ovidiu tofenipoeziaesteierimânăîncuaziazizâmbetmâinecopacşifrunzeglascuvânttalpapicioruluicălătorprinlumeglasulluidumnezeuguraunorsubiecţipurtătoridepoezia esteeste ieriieri mânămână înîn mânămână cucu azipoezia esteeste aziazi înîn zâmbetzâmbet cucu mâinepoezia esteeste copaccopac şişi frunzepoezia esteeste glasglas şişi cuvântpoezia esteeste talpatalpa picioruluipiciorului călătorprin lumepoezia esteeste glasulglasul luilui dumnezeudumnezeu înîn guragura unorsubiecţi purtătoripurtători dede cuvântpoezia este ierieste ieri mânăieri mână înmână în mânăîn mână cumână cu azipoezia este azieste azi înazi în zâmbetîn zâmbet cuzâmbet cu mâinepoezia este copaceste copac şicopac şi frunzepoezia este glaseste glas şiglas şi cuvântpoezia este talpaeste talpa picioruluitalpa piciorului călătorpiciorului călător princălător prin lumepoezia este glasuleste glasul luiglasul lui dumnezeului dumnezeu îndumnezeu în guraîn gura unorgura unor subiecţiunor subiecţi purtătorisubiecţi purtători depurtători de cuvânt

poezia este sculptura. zace într-un munte de cuvinte.poezia este pictura. o lacrimă într-o mare de culori.poezia este muzica. o notă pe registrul inimii.poezia este lutul în mâinile olarului.poezia este dragostea. odată ce iubeşti,vei iubi pentru totdeauna.poezia este strigătul unui bolnavpe patul de moarte.poezia este trista despărţiresau întâiul sărut.poezia vine, pleacă şi-n rest amintiri.poezia este tot ce ne-nconjoară,tot ce este în noişi tot ce rămâne.poezia este mântuire, dumnezeire,posedare şi exorcizare.poezia este blestem şi surghiun.poezia este crucea poetuluişi drumul Golgotei.poezia este ţigara ce-ţi arde plămâniiPoetul cheamă răsăritul visului de mâine, iar apoi îl transformă în ziua realităţii de azi. Facem o greşeală regretabilă atunci când încercăm să înţelegem poezia. Poezia nu este pentru a fi înţeleasă. Poezia este pentru a fi simţită. Poezia este pentru a fi îndrăgită. A încerca să înţelegi un poem este ca şi cum ai atinge un trandafir cu ghimpi nenumăraţi. A încerca să simţi un poem înseamnă să ţii cu drag un trandafir fără niciun ghimpe. Iar să îndrăgeşti un poem înseamnă să devii imediat frumuseţea şi parfumul trandafirului însuşi.Poezia este jurnalul animalului marin care trăieşte pe uscat dorind să zboare în aer. Poezia este o căutare de silabe pentru a fi strigăte la barierele necunoscutului şi incognoscibilului. Poezia este scrierea fantomatică care spune cum sunt făcute curcubeele şi de ce dispar.Poezia este un spaţiu în care orice adevăr poate fi utopie şi orice utopie poate deveni adevăr şi realitate. Poezia poate fi un paralelism utopic, un paradis al neîmplinirilor împlinite utopic, într-un timp din afara timpului. Totuşi, în această lume iluzorie, sentimentul este autentic şi înălţat la cote extreme. Poezia este un sentiment nemuritor prin hiperbolizare.Poezia este un joc al fanteziei, o sfâşiere lăuntrică exprimată armonios, o armă împotriva morţii, un telefon fără fir, este absenţa şi prezenţa himericei iubiri, duşmană a sentinţelor de orice fel, poezia este multicoloră ca sufletele noastre, un concert scris pe clapele calculatorului, un balet pentru cei care nu mai pot merge, un sărut ce poate fi refuzat, dar ce nu este poezia? Orice, în afară de opacitate.Este vizibil talentul. O poezie ştie toată lumea s-o spună, nu trebuie să faci un efort. Cum fac copiii când vine Moş Crăciun: spun papagaliceşte poezia. Sunt, dintre ei, care gândesc poezia aceea, care o trăiesc, n-o recită ca pe un text alb. Simţi imediat. Poezia este barometrul cel mai simplu.