Ochii lui Fridolin rătăciră avizi de la unele siluete plinuţe, la altele zvelte, de la unele gingaş îmbobocite la altele înflorite în toată splendoarea; şi cum fiecare dintre aceste făpturi dezgolite rămânea totuşi un mister, iar din măştile negre străluceau înspre el ochi mari ca nişte enigme irezolvabile, pofta lui indicibilă de a privi se transformă în chinul aproape de nesuportat al dorinţei. Dar aşa ca lui li se întâmpla desigur şi celorlalţi. Primele răsuflări pline de delectare se preschimbară în suspine, care sunau ca nişte vaiete prelungi; undeva cuiva îi scăpă un ţipăt; şi deodată, de parcă ar fi fost vânaţi, se năpustiră toţi din sala lor întunecată către femei...


ochii-lui-fridolin-rătăciră-avizi-de-unele-siluete-plinuţe-altele-zvelte-de-unele-gingaş-îmbobocite-altele-înflorite-în-toată-splendoarea
arthur schnitzlerochiiluifridolinrătăcirăavizideunelesilueteplinuţealtelezveltegingaşîmbobociteînfloriteîntoatăsplendoareaşicumfiecaredintreacestefăpturidezgoliterămâneatotuşiunmisteriardinmăştilenegrestrăluceauînspreelochimaricanişteenigmeirezolvabilepoftaindicibilăprivisetransformăchinulaproapenesuportataldorinţeidaraşaliîntâmpladesigurcelorlalţiprimelerăsuflăriplinedelectarepreschimbarăsuspinecaresunauvaieteprelungiundevacuivaîiscăpăţipătdeodatăparcăarfifostvânaţinăpustirătoţisalalorîntunecatăcătrefemeiochii luilui fridolinfridolin rătăcirărătăciră aviziavizi dede lala uneleunele siluetesiluete plinuţela altelealtele zveltede lala uneleunele gingaşgingaş îmbobociteîmbobocite lala altelealtele înfloriteînflorite înîn toatătoată splendoareaşi cumcum fiecarefiecare dintredintre acesteaceste făpturifăpturi dezgolitedezgolite rămânearămânea totuşitotuşi unun misteriar dindin măştilemăştile negrenegre străluceaustrăluceau înspreînspre elel ochiochi marimari caca niştenişte enigmeenigme irezolvabilepofta luilui indicibilăindicibilă deprivi sese transformătransformă înîn chinulchinul aproapeaproape dede nesuportatnesuportat alal dorinţeidar aşaaşa caca luilui lili sese întâmplaîntâmpla desigurdesigur şişi celorlalţiprimele răsuflărirăsuflări plinepline dede delectaredelectare sese preschimbarăpreschimbară înîn suspinecare sunausunau caca niştenişte vaietevaiete prelungiundeva cuivacuiva îiîi scăpăscăpă unun ţipătşi deodatăde parcăparcă arar fifi fostfost vânaţise năpustirănăpustiră toţitoţi dindin salasala lorîntunecată cătrecătre femeiochii lui fridolinlui fridolin rătăcirăfridolin rătăciră avizirătăciră avizi deavizi de lade la unelela unele silueteunele siluete plinuţela altele zveltede la unelela unele gingaşunele gingaş îmbobocitegingaş îmbobocite laîmbobocite la altelela altele înfloritealtele înflorite înînflorite în toatăîn toată splendoareaşi cum fiecarecum fiecare dintrefiecare dintre acestedintre aceste făpturiaceste făpturi dezgolitefăpturi dezgolite rămâneadezgolite rămânea totuşirămânea totuşi untotuşi un misteriar din măştiledin măştile negremăştile negre străluceaunegre străluceau însprestrăluceau înspre elînspre el ochiel ochi mariochi mari camari ca nişteca nişte enigmenişte enigme irezolvabilepofta lui indicibilălui indicibilă dede a privia privi seprivi se transformăse transformă întransformă în chinulîn chinul aproapechinul aproape deaproape de nesuportatde nesuportat alnesuportat al dorinţeidar aşa caaşa ca luica lui lilui li seli se întâmplase întâmpla desigurîntâmpla desigur şidesigur şi celorlalţiprimele răsuflări plinerăsuflări pline depline de delectarede delectare sedelectare se preschimbarăse preschimbară înpreschimbară în suspinecare sunau casunau ca nişteca nişte vaietenişte vaiete prelungiundeva cuiva îicuiva îi scăpăîi scăpă unscăpă un ţipătde parcă arparcă ar fiar fi fostfi fost vânaţise năpustiră toţinăpustiră toţi dintoţi din saladin sala lorsala lor întunecatălor întunecată cătreîntunecată către femei

Modelul lui Ptolemeu dădea un sistem destul de precis pentru precizarea poziţiilor corpurilor cereşti pe cer. Dar, pentru a prezice correct aceste poziţii, Ptolemeu a trebuit să facă ipoteza că luna urma o traiectorie care o aducea în unele cazuri la o distanţă de două ori mai aproape de pământ decât în altele. Şi aceasta însemna că luna trebuia să fie în unele cazuri de două ori mai mare decât în altele. Ptolemeu a recunoscut acest punct slab, dar, cu toate acestea, modelul lui era acceptat în general, deşi nu universal.Norişorul din Hercule e format din cel puţin 6000 de stele, cari, deşi par aşa de apropiate unele de altele, totuşi sunt destul de departe pentru a fi fiecare un soare pe propria lui socoteală. Depărtarea acestor clustere nu se cunoaşte încă, dar în orice caz nu se pot socoti zeci de mii de ani lumină, cum susţin unii astronomi.La unele legi fundamentale se ajunge prin inducţie, la altele prin cunoaştere senzorială, la altele prin deprinderi, iar la unele prin alte căi. Dar trebuie să le cercetăm pe fiecare prin mijloace specifice şi să le delimităm corect, pentru că ele au o mare importanţă în influenţarea consecinţelor. Deoarece aproape unanim se consideră că începutul înseamnă ceva mai mult de jumătate din întreg şi multe întrebări se clarifică prin el.Abia îşi dădu Isaac Lôriah duhul, că cei ce-l vegheau îşi şi împărţiră manuscrisele lui şi folosiră pentru a le copia cu cea mai mare diligenţă răstimpul care se scurse înainte de îngropare, punând apoi cu pioşenie în mormânt, o dată cu cadavrul, şi originalele. Aşa au ajuns până la noi, se spune, admirabilele cărţi ale acestui cabalist. Unele au fost traduse pe latineşte în colecţia lui Knorr von Rosenroth; altele au rămas în manuscris, precum Comentariul la Sefer Yetsirah, din care există nişte copii în anumite biblioteci particulare.Scopul ultim al Frăţiei de Cruce şi a tuturor manifestărilor ei, printre care şedinţa stătea la loc de frunte, era cel educativ. Se urmărea dezvoltarea şi perfecţionarea în sufletele tinerilor români a tuturor realităţilor etico-morale, necesare omului pentru realizarea sa, şi a sentimentelor lor naţionale. Această fază a şedinţei se începea cu citirea unor pasaje din istoria poporului român, cu luptele lui, cu victoriile şi înfrângerile lui, cu vitejiile de care au dat dovadă strămoşii lor, cu încălcările dreptului său la o viaţă liberă şi demnă, de către toţi vrăşmaşii lui. Aceste pasaje, eroice şi înălţătoare unele, apăsătoare şi jalnice altele, aprindeau în sufletele tinerilor români acele candele misterioase, care sunt iubirea de Patrie şi dorinţa vie de a lupta pentru ridicarea ei. În continuare se prezenta şi apoi se comenta şi completa, de era nevoie, o lucrare preparată de unul dintre fraţii de cruce.Cum se deşteptă se şi duse acasă fără să bage de seamă că îi lipseşte inelul din deget. Acasă daca ajunse, ia palatul de unde nu e. Pierise ca şi când n-ar fi mai fost, iar în locul lui găsi iarăşi bordeiul părinţilor lui. Se mai căi el o toană de neghiobia ce făcuse, dar acuma prinde orbul, scoate-i ochii, povestea ăluia. Se hotărî dară să se întoarcă la împărăţia lui, să nu se mai întâlnească cu nişte asemenea oameni răi la suflet. El zise şi părinţilor lui să meargă cu dânsul, să trăiască ca în rai. Dară ei se mulţumiră a le rămânea oasele în sătuceanul în care se născuseră, şi poftiră fiului lor o viaţă lină şi fără de supărări diavoleşti. Bietul Făt-Frumos, trist că-şi pierduse inelul, trist că părinţii săi nu voiesc a merge să trăiască cu dânsul, sta cu capul rezemat pe mână şi se gândea cum să facă ca toate să-i iasă înde bine. Când, deodată, se înfăţişează înainte-i vizitiul ce-i dase împărăteasa.