Fiecare trebuie să ne îngrijim şi să ne sfinţim sufletul în lumea şi în locul în care ne împlinim viaţa, fără a invidia lumea şi locul celor de lângă noi.


fiecare-trebuie-să-ne-îngrijim-şi-să-ne-sfinţim-sufletul-în-lumea-şi-în-locul-în-care-ne-împlinim-viaţa-fără-a-invidia-lumea-şi-locul
martin buberfiecaretrebuieneîngrijimşisfinţimsufletulînlumealoculcareîmplinimviaţafărăinvidiacelordelângănoifiecare trebuietrebuie săsă nene îngrijimîngrijim şisă nene sfinţimsfinţim sufletulsufletul înîn lumealumea şiîn locullocul înîn carecare nene împlinimîmplinim viaţainvidia lumealumea şişi locullocul celorde lângălângă noifiecare trebuie sătrebuie să nesă ne îngrijimne îngrijim şiîngrijim şi săşi să nesă ne sfinţimne sfinţim sufletulsfinţim sufletul însufletul în lumeaîn lumea şilumea şi înşi în loculîn locul înlocul în careîn care necare ne împlinimne împlinim viaţafără a invidiaa invidia lumeainvidia lumea şilumea şi loculşi locul celorlocul celor decelor de lângăde lângă noi

Edward Cullen: Locul tău nu e în lumea mea, Bella. Bella Swan: Locul meu e lângă tine.Lumea adevărată e mai complexă decât literatura. Cu toţii o simplificăm, atunci când scriem. Trebuie s-o simplificăm, pentru că altfel n-am putea termina o carte niciodată. Am scrie în acelaşi ritm cu cel în care trăim, iar cartea s-ar întinde la nesfârşit, n-ar mai avea coperte, n-are mai avea paragrafe, personajele s-ar amesteca, începutul ar lua locul sfârşitului şi sfârşitul ar lua locul începutului. Lumea nu poate fi băgată natur între coperţile unei cărţi, pentru că lumea e neverosimilă.Locul asta e un mister, Daniel, un sanctuar. Fiecare carte, fiecare tom pe care-l vezi are suflet. Sufletul celui care l-a scris şi sufletul celor care l-au citit, l-au trăit, l-au visat. Ori de câte ori o carte îşi schimbă proprietarul, ori de câte ori privirea alunecă pe paginile ei, spiritul său creşte şi se întăreşte.Lumea nu este ceva separat de mine şi de tine. Lumea, societatea reprezintă relaţia pe care o stabilim sau încercăm să o stabilim între noi. Aşa că tu şi cu mine suntem problema şi nu lumea pentru că lumea este proiecţia noastră şi ca să înţelegem lumea trebuie să ne înţelegem pe noi înşine. Acea lume nu este separată de noi, noi suntem lumea şi problemele noastre sunt problemele lumii.E concludent dar, că trebuie să ne îngrijim, ca pe lângă fiecare şcoală de popor să punem noi temelia unui magazin de cărţi sau bibliotecă publică în sat pusă la dispoziţia fiecărui ţăran.Cultura ne învaţă să aşezăm fiecare lucru pe locul care i se cuvine şi fiecare om pe locul pe care îl merită.