Este o josnică părăsire a raţiunii să renunţăm la dreptul nostru de a gândi - ultimul şi singurul nostru loc de refugiu.


este-o-josnică-părăsire-a-raţiunii-să-renunţăm-dreptul-nostru-de-a-gândi-ultimul-şi-singurul-nostru-loc-de-refugiu
byronestejosnicăpărăsireraţiuniirenunţămdreptulnostrudegândiultimulşisingurullocrefugiueste oo josnicăjosnică părăsireraţiunii săsă renunţămrenunţăm lala dreptuldreptul nostrunostru degândiultimulultimul şişi singurulsingurul nostrunostru locloc dede refugiueste o josnicăo josnică părăsirepărăsire a raţiuniia raţiunii săraţiunii să renunţămsă renunţăm larenunţăm la dreptulla dreptul nostrudreptul nostru dede a gândia gândiultimul şiultimul şi singurulşi singurul nostrusingurul nostru locnostru loc deloc de refugiueste o josnică părăsirejosnică părăsire a raţiuniipărăsire a raţiunii săa raţiunii să renunţămraţiunii să renunţăm lasă renunţăm la dreptulrenunţăm la dreptul nostrula dreptul nostru denostru de a gândide a gândiultimul şi singurulultimul şi singurul nostruşi singurul nostru locsingurul nostru loc denostru loc de refugiuo josnică părăsire a raţiuniijosnică părăsire a raţiunii săpărăsire a raţiunii să renunţăma raţiunii să renunţăm laraţiunii să renunţăm la dreptulsă renunţăm la dreptul nostrurenunţăm la dreptul nostru dedreptul nostru de a gândinostru de a gândiultimul şi singurul nostruultimul şi singurul nostru locşi singurul nostru loc desingurul nostru loc de refugiu

Legea detaşării susţine că pentru a dobândi ceva în universul material, este necesar să renunţăm la ataşamentul nostru faţă de respectivul lucru. Aceasta nu înseamnă că trebuie să renunţăm la intenţiile sau la dorinţele noastre. Singurul lucru la care trebuie să renunţăm este ataşamentul faţă de rezultatul lor.Este o mare nefericire că gustul nostru progresează când talentul nostru nu se urneşte din loc.Este o mare nefericire că gustul nostru progresează, când talentul nostru nu se urneşte din loc.Să ştii că ceea ce ne indică sistemul nostru de ghidare lăuntrică poate să ne şi sperie, pentru că, de fapt, ce ne spune el răstoarnă complet felul nostru obişnuit sau condiţionat de a gândi, deşi, urmându-i sfatul, descoperim curând că nimic nu ne mai este imposibil de realizat.Viaţa este şi vis şi fiziologie şi morală, dar şi ceva mai mult decât toate acestea la un loc. Viaţa este chiar viaţa! Singurul nostru bun, şi singurul nostru blestem. Trăim! Fiecare dintre noi avem viaţa noastră, unică, determinată de întregul trecut, asupra căruia nu mai avem nicio putere, şi determinând, la rândul ei, oricât de puţin, întregul viitor. Viaţa noastră... ! Nu e decât a noastră, irepetabilă şi de neînţeles pe deplin. Iar ceea ce spun acum despre viaţă ca întreg, aş putea să spun despre fiecare clipă a ei.Sistemul nostru nervos nu este o ficţiune, este o parte din organismul nostru, iar sufletul există material şi se află în interiorul nostru, ca dinţii. Nu ne putem permite să-l călcăm în picioare fără să fim pedepsiţi.