Dintre două rele, răul cel mai mic este răul cert.


dintre-două-rele-răul-cel-mai-mic-este-răul-cert
paul louis lampertdintredouărelerăulcelmaimicestecertdintre douădouă relerăul celcel maimai micmic esteeste răulrăul certdintre două relerăul cel maicel mai micmai mic estemic este răuleste răul certrăul cel mai miccel mai mic estemai mic este răulmic este răul certrăul cel mai mic estecel mai mic este răulmai mic este răul cert

În preajma nunţii-a sucombatPrea iscusitul meu amic;Din două rele-a preferatDesigur răul cel mai mic.Răul este o plăcere dintre cele mai profunde. Luptând cu răul, ne ascuţim creativitatea.Trebuie ca, dacă nu altfel, să alegem cel mai mic dintre două rele.Dacă răul există, el se află printre cele non-existente, ca o formă oarecare a non existenţei şi aparţine unuia dintre lucrurile amestecate cu nefiinţa. Natura corpurilor, pe cât participă la materie, ar putea fi ceva rău, însă nu răul iniţial. Partea iraţionala a sufletului acceptă răul, adică lipsa de măsură şi excesul şi defectul, din care provin ticăloşia şi laşitatea şi celelalte rele ale sufletului, afecţiunile involuntare care produc opiniile false, toate acestea determină sufletul să se gândească la cele pe care le evită şi pe care le caută.Într-o zi orice fiinţă îşi întâlneşte stăpânul care-o face să plătească răul făcut: căci răul vrea răul celui rău.Ca prioritate secundă, noi trebuie să alegem răul cel mai mic.