Când n-ai să te mai găseşti printre cuvintele mele, atunci mă vei iubi, dar voi fi mult prea departe şi mult prea prinsă într-o altă poveste.


când-n-ai-să-te-mai-găseşti-printre-cuvintele-mele-atunci-mă-vei-iubi-dar-voi-fi-mult-prea-departe-şi-mult-prea-prinsă-într-o-altă-poveste
any drăgoianucândnaitemaigăseştiprintrecuvintelemeleatunciveiiubidarvoifimultpreadeparteşiprinsăîntroaltăpovestesă tete maimai găseştigăseşti printreprintre cuvintelecuvintele meleatunci mămă veivei iubidar voivoi fifi multmult preaprea departedeparte şişi multmult preaprea prinsăaltă povestesă te maite mai găseştimai găseşti printregăseşti printre cuvinteleprintre cuvintele meleatunci mă veimă vei iubidar voi fivoi fi multfi mult preamult prea departeprea departe şideparte şi multşi mult preamult prea prinsăsă te mai găseştite mai găseşti printremai găseşti printre cuvintelegăseşti printre cuvintele meleatunci mă vei iubidar voi fi multvoi fi mult preafi mult prea departemult prea departe şiprea departe şi multdeparte şi mult preaşi mult prea prinsăsă te mai găseşti printrete mai găseşti printre cuvintelemai găseşti printre cuvintele meledar voi fi mult preavoi fi mult prea departefi mult prea departe şimult prea departe şi multprea departe şi mult preadeparte şi mult prea prinsă

Plângi, ţară iubită, pentru copilul nenăscut care este moştenitorul temerilor noastre. Să nu iubească pamântul prea mult. Să nu râdă prea bucuros când simte apa şiroindu-i printre degete, nici să nu stea prea tăcut când soarele ce apune înroşeşte savana. Să nu fie prea emoţionat cand aude păsările cântând, nici să nu îndrăgească prea mult un munte sau o vale. Pentru că teama îl va lipsi de toate dacă dă prea mult.Muzica se veştejeşte atunci când ajunge prea departe de dans. Poezia se atrofiază atunci când se îndepărtează prea mult de muzică.Nu sta prea mult cu un prieten trist! Când te duci într-o grădină te uiţi, cumva, la buruieni? Petrece-ţi mai mult timp printre trandafiri şi iasomie!Să nu temi niciodată că o iubeşti prea mult pe Maica Domnului. Nu o vei putea iubi niciodată mai mult decât Fiul ei.Cunosc o fată, parcă-i zori de zi,E rumenă şi caldă cum e chifla,Sunt prea bătrân ca s-o mai pot iubi,Dar mult prea tânăr ca să-i dau cu tifla!Geniul trebuie să aibă răbdare cu oamenii mediocri, căci el gândeşte mult prea repede şi mult prea departe.