Când a ajuns om politic,S-a şi văzut erou mitic;Şi bust din bronz şi-a ridicatÎn urbea-n care-i deputat.Se mai vrea, până nu moare, Şi cetăţean de onoare.


când-a-ajuns-om-politics-a-şi-văzut-erou-miticŞi-bust-din-bronz-şi-a-ridicatÎn-urbea-n-care-i-deputatse-mai-vrea-până-nu-moare-Şi-cetăţean
victor becheanucândajunsompoliticsaşivăzuteroumiticŞibustdinbronzşiaridicatÎnurbeancareideputatsemaivreapânănumoareŞicetăţeandeonoareajuns omşi văzutvăzut eroubust dindin bronzmai vreapână nunu moareŞi cetăţeancetăţean dede onoarecând a ajunsa ajuns omşi văzut eroubust din bronzpână nu moareŞi cetăţean decetăţean de onoare

Când moare cineva, moare şi o parte din univers. Tot ce a simţit acea persoană, a trăit sau a văzut, moare odată cu ea, precum picurii de ploaie.Ce vanitoşi sunt cei ce scriu!Râvnesc statui, precum cezarii,În bronz strunindu-şi armăsarii…Eu, doar un bust, în Cişmigiu.Când te-am văzut în bronz turnat,La locul tău de veci, la Bellu,Am stat pe loc şi-am reflectat:Mai mare bustul ca modelul!Abia ce împlinisem douăzeci şi unu de ani,Când Henry Phipps, inspectorul şcolar,A ţinut un discurs la Bindle's Opera House.Când am ajuns deputat mi-am dat seama că la felul meu activ de-a fi nu sunt făcut pentru Parlament. Parlamentul e un for de dezbateri, bun de la o vârstă încolo, în care contează foarte mult vorbele şi mai puţin faptele.Când prinseră de veste părinţii că băiatul nu e, caută-l în sus, caută-l în jos, nu e; ba mai în dreapta, ba mai în stânga, de loc! Mai cercetară pe ici, mai cercetară pe dincoaci, aşi! nici pomeneală nu era de el! Tocmai târziu hei! aflară de la nişte drumeţi că au văzut un băieţandru călare pe deşelate pe un căluşel, care se ducea ca vântul. Ei ziceau că n-apucară să se uite după dânsul, ca de când se apucase să le spuie, şi pieri din ochii lor ca o nălucă, ca şi când n-ar mai fi fost. Îl plânseră părinţii până când se istoviră şi dânşii, şi ochii din lacrămi nu şi-i mai uscară; dară în deşert, că fiul lor nu se mai întoarse. Pasămite ei, daca s-au lăsat zburdălniciei lor şi s-au văzut la câmp, nu s-au mai gândit în urmă, ci au întins la drum zbenguindu-se şi încurcându-se, până ce, când băgară de seamă, ajunsese pe nişte tărâmuri necunoscute.