Am avut altă atitudine politică decât garda de fier, dar nu am prigonit pe nimeni şi nu am făcut nici un gest urât. Nu pot să fiu însă umilit şi degradat. De ce să fiu arestat? Dacă aş avea pe sufletul meu o cât de mică vină aş suferi orice, căci aş fi meritat. Dar aşa? În cărţile scrise de mine apare clar atitudinea şi concepţia mea.


am-avut-altă-atitudine-politică-decât-garda-de-fier-dar-nu-am-prigonit-pe-nimeni-şi-nu-am-făcut-nici-un-gest-urât-nu-pot-să-fiu-însă-umilit
petre andreiamavutaltăatitudinepoliticădecâtgardadefierdarnuamprigonitpenimenişifăcutniciungesturâtnupotfiuînsăumilitdegradatdearestatdacăaveasufletulmeucâtmicăvinăsuferioricecăcifimeritatdaraşaÎncărţilescriseapareclaratitudineaconcepţiameaam avutavut altăaltă atitudineatitudine politicăpolitică decâtdecât gardagarda dede fierdar nunu amam prigonitprigonit pepe nimeninimeni şişi nunu amam făcutfăcut nicinici unun gestgest urâtnu potpot săsă fiufiu însăînsă umilitumilit şişi degradatde cesă fiufiu arestatdacă aşaş aveaavea pepe sufletulsufletul meumeu oo câtcât dede micămică vinăvină aşaş sufericăci aşaş fifi meritatdar aşaÎn cărţilecărţile scrisescrise dede minemine apareapare clarclar atitudineaatitudinea şişi concepţiaconcepţia meaam avut altăavut altă atitudinealtă atitudine politicăatitudine politică decâtpolitică decât gardadecât garda degarda de fierdar nu amnu am prigonitam prigonit peprigonit pe nimenipe nimeni şinimeni şi nuşi nu amnu am făcutam făcut nicifăcut nici unnici un gestun gest urâtnu pot săpot să fiusă fiu însăfiu însă umilitînsă umilit şiumilit şi degradatde ce săce să fiusă fiu arestatdacă aş aveaaş avea peavea pe sufletulpe sufletul meusufletul meu omeu o câto cât decât de micăde mică vinămică vină aşvină aş suferiaş suferi oricecăci aş fiaş fi meritatÎn cărţile scrisecărţile scrise descrise de minede mine aparemine apare clarapare clar atitudineaclar atitudinea şiatitudinea şi concepţiaşi concepţia mea

Elliot: Ascultă, Carla, nu pot nici măcar să mă prefac că-ţi pot da ponturi despre raporturile sexuale... Carla: Hai să-ţi spun ceva: nu le mai numi aşa. Elliot: Terapeutul meu crede că problema mea vine dintr-o frică primară de intimitate. Dar eu cred că este din cauza faptului că orice mişcare repetitivă îmi provoacă greaţă. O, încă de când eram mică, am avut întotdeauna coşmaruri că o să fiu strivită. Carla: Bietul psiholog.Eu nu vreau nimic altceva decât să fiu disperat. Asta e dorinţa şi ambiţia mea. Şi e dreptul meu să fiu lăsat să fiu ceea ce vreau să fiu. Dacă eu vreau să fiu cal... să fiu lăsat să fiu cal. Dacă îmi arde buza să fiu maşină de formula unu... e normal să fiu lăsat să mă simt maşină de formula unu. Pe nebunii mei eu îi las să fie ce le pofteşte sufletul: Napoleon, Ştefan cel Mare, bicicletă sau ac de pescuit...Mitch: Am plâns ca un copil în noaptea în care te-ai născut. Dawson: Pe bune? Nu ştiam asta. Mitch: Cred că am plâns 24 de ore neîncetat. Ţinându-te în braţe, erai atât de mic, mi-am dat seama că nu ştiam că pot iubi pe cineva atât de mult, atât de repede. Din tot sufletul meu. O parte din mine era îngrozită. Să creşti un fiu depinde de destin mai mult decât ar crede multe persoane. Dawson: Aşa e şi să fii unul. Mitch: Ai dreptate. Cred că am realizat ceva astăzi. Dawson: Ce? Mitch: Că datoria mea ca tată nu este să îţi ofer totul despre viaţă, pentru că adevărul este că nu ştiu nici eu tot. Datoria mea este să încerc să te ajut. Şi din când în când să potrivesc piesele unui puzzle. Dawson: M-ai ajutat, tată. Mitch: Sper. Dar viitorul tău, speranţele tale.. îţi aparţin. Nu lăsa pe nimeni să-ţi stea în cale. Nici măcar pe mine. Dawson: Întotdeauna m-ai împins să fiu eu însumi. Să gândesc singur. Am făcut doar ce m-ai învăţat.Nu m-am temut niciodată de uitare. Dar dacă ea se va produce vreodată, nu distanţa va fi de vină, ci felul în care îmi fac meseria. Dacă în relaţia mea cu publicul apare ceva care nu mai funcţionează, iau toată vina asupra mea. Vinovatul nu pot fi decât eu şi tot eu pot să fac în aşa fel încât să repar greşeala.Eu nu-mi permit să fiu boem, deşi sufleţelul meu ar vrea. Dar nu am cum, pentru că, dacă nu mă odihnesc şi pierd nopţile, nu mai pot să fac ceea ce fac pe scenă. Trebuie să am o viaţă de sportiv care respectă cantonamentul. Şi atunci nu-mi permit să fiu nici trendy, nici fancy, nicicum.Sunt fericit să fiu jucător de tenis şi am făcut aceasta alegere la 12 ani. Dar în mod clar, dacă nu aş fi fost jucător de tenis, mi-ar fi plăcut să fiu unul de fotbal.