Acolo unde noaptea aspră a viscolelor stingea orice opaiţ odată cu somnul găinilor, străluceşte astăzi cartea, ca un simbol al unei lumini fără pereche.


acolo-unde-noaptea-aspră-a-viscolelor-stingea-orice-opaiţ-odată-cu-somnul-găinilor-străluceşte-astăzi-cartea-ca-un-simbol-al-unei-lumini-fără
aurel barangaacoloundenoapteaasprăviscolelorstingeaoriceopaiţodatăcusomnulgăinilorstrăluceşteastăzicarteacaunsimbolaluneiluminifărăperecheacolo undeunde noapteanoaptea asprăorice opaiţopaiţ odatăodată cucu somnulsomnul găinilorstrăluceşte astăziastăzi carteaca unun simbolsimbol alal uneiunei luminilumini fărăfără perecheacolo unde noapteaunde noaptea asprăaspră a viscolelora viscolelor stingeaviscolelor stingea oricestingea orice opaiţorice opaiţ odatăopaiţ odată cuodată cu somnulcu somnul găinilorstrăluceşte astăzi carteaca un simbolun simbol alsimbol al uneial unei luminiunei lumini fărălumini fără pereche

Într-un târg aşa mare, noaptea e zgomot şi lumină, nu întuneric şi tăcere ca în valea singuratică a Podenilor. E un han în Ieşi, - acolo în colţ, ce loc bun pentru o dughiană - un han unde toată noaptea cântă fetele la Café Chantan. Ce viaţă zgomotoasă şi veselă! Acolo găseşti la orice ceas, zi şi noapte, pe domnul comisar cu fetele şi cu alţi poreţi.Pe ce tărâmuri seacă izvoarele?Se pare că acolo unde fiecare fărâmă de timp doare.Pe ce tărâmuri seacă izvoarele?Se pare că acolo unde nu mai străluceşte soarele.Pe ce tărâmuri seacă izvoarele?Se pare că acolo unde visul tău moare.Pe ce tărâmuri seacă izvoarele?Se pare că acolo unde ruga fierbinte nu mai are ascultare.Jack Burden: Pentru a putea găsi ceva, orice, un mare adevăr sau o pereche pierdută de ochelari, trebuie mai întâi să ai convingerea că există un beneficiu în găsirea sa. Cu mult timp în urmă, eu am aflat ceva de care m-am ţinut cu dinţii până acum. Succesul meu se datorează acelui lucru; datorită acelui lucru sunt astăzi unde sunt. Este vorba despre acest principiu: ceea ce nu ştii, nu te răneşte. În cartea pe care am citit-o acest lucru era denumit idealism.Acolo unde străluceşte o privire e de prisos diamantul.Îşi doarme astăzi somnul liniştit, Nu se teme, zău, de judecată,S-a crezut mereu un om cinstitFiindcă s-a vândut numai odată.Îţi spuneam odată că sunt piatrăceea ce nu ştiai... era că fiecare piatră a trăit somnul pietreişi a văzut, cum văd şi eu,prin somnul pământului,prin somnul aerului,prin somnul apei,prin somnul trupului... Numai nesfârşitul dans al luminiin-am reuşit să-l văd... pentru că... lumina, lumina nu doarme niciodată!Şi-atunci... m-am întors în somnul pietrei şi-n mine,în uitare şi-n aduceri-aminte,ascunzându-mă în miezul munteluiunde ochii ce privesc,nu pot pătrunde!