Ştie păstra o taină doar omul fără pată,Doar omul-om îşi ţine întreagă o făgadă.În mine orice taină rămâne ferecată,Ca într-o casă-nchisă sub straşnică lăcată,Cu uşa cetluită şi cheia aruncată.


Ştie-păstra-o-taină-doar-omul-fără-patădoar-omul-om-îşi-ţine-întreagă-o-făgadăÎn-orice-taină-rămâne-ferecatăca-într-o
o mie şi una de nopţiŞtiepăstratainădoaromulfărăpatădoaromulomîşiţineîntreagăfăgadăÎnoricerămâneferecatăcaîntrocasănchisăsubstraşnicălăcatăcuuşacetluităşicheiaaruncatăŞtie păstrapăstra oo tainătaină doardoar omulomul fărăîşi ţineţine întreagăîntreagă oorice tainătaină rămânesub straşnicăuşa cetluităcetluită şişi cheiacheia aruncatăŞtie păstra opăstra o tainăo taină doartaină doar omuldoar omul fărăîşi ţine întreagăţine întreagă omine orice tainăorice taină rămâneuşa cetluită şicetluită şi cheiaşi cheia aruncată

Grăitorul de rele dă pe faţă lucruri de taină, iar omul cu duhul cumpănit le ţine ascunse.Tac acum... deşi aş vrea să te strig!E greu ca în mine ce simt să ascund!Doresc sa te văd... să te-aud... să te ating... Ohh!... mă trezesc visând, suspinând... Răvaşe, scrisori... simţuri, fiori... E haos, e murmur în tot ce sunt eu... Simt nebuneşte-mi inima-n piept şi... Caut să-mi găsesc a mea linişte-n somn,False speranţe!... Nu pot să dorm!Leac pentru a-l meu zbucium, cum să găsesc?... când... Oriunde aş fi, oriunde-aş privi, şi oricât aş vrea să nu te doresc... Rămâne în mine-o furtună de simţuri şi-a mea neputinţă strigă şi ea, căci... În taină iubesc, în taină visez, în taină mai simt cum mă contopesc... Nu vreau nici să dorm, nici trează să fiu!Eu doar tânjesc parfumu-ţi să simt... şi trupul meu vrea... atingerea Ta! Tac acum... deşi... tare-aş vrea...Omul e o taină, viaţa lui un vis.Faptul că mă ocup de teatru este un alt mod de a convieţui şi de a rămâne în comunitate, faptul că mai fac câte un film e modul meu de a întinde mâna proximităţii. Aşa comunic eu cu lumea: desenez, scriu sau joc teatru. Dacă vorbim despre scris, povestea îşi alege cuvintele, iar când povestea îşi alege autorul, acolo e o taină, ţine de dumnezeire, nu mai ţine de nimicnicia noastră.Omul se poate păstra în planul creativ doar unindu-se cu Inteligenţa fără formă prin recunoştinţa adâncă şi continuă.Se spune că un om performant nu este omul care îşi refuză slăbiciunile, ci cel care şi le cunoaşte foarte bine. Omul care îşi dă seama că este cumva normal să ai slăbiciuni, îndoieli, blocaje, momente mai puţin productive. Doar când le accepţi şi te accepţi – încetează lupta cu tine însuţi şi ai rezultate. Este un mit că performerii pot păstra un nivel foarte ridicat de performanţă perioade lungi de timp. În realitate exista momente de cădere şi momente de flux, naturală într-o imagine de ansamblu.