Citate Dalta şi

Citate Dalta şi: Cu dalta pietre-nsufleţeşte,Ca semen vieţile-mpietreşte! -Ana Marinoiu


cu-dalta-pietre-nsufleţeşteca-semen-vieţile-mpietreşte
Citate Dalta şi: Din zborul ce l-a intuitBrâncuşi, cu dalta şi cu dorul,Doar Nadia l-a împlinit,Având drept aripi... Tricolorul. -Gheorghe Popescu-Ger


din-zborul-l-a-intuitbrâncuşi-cu-dalta-şi-cu-doruldoar-nadia-l-a-împlinitavând-drept-aripi-tricolorul
Citate Dalta şi: În scris, când rob te laşi simţiriiŞi epigrama era altaDacă în scopul nemuririiBrâncuşi ţi-ar fi lăsat şi dalta. -Laurian Ionică


În-scris-când-rob-te-şi-simţiriiŞi-epigrama-era-altadacă-în-scopul-nemuririibrâncuşi-ţi-ar-fi-lăsat-şi-dalta
Citate Dalta şi: Aflând şi ei odată de om şi de poetSe-nghesuie cu dalta să-i facă un portret.Vedeţi-vă de treabă, nu-i dreptul nimănuiaCă i-a cioplit Ceahlăul portretul şi statuia. -Tudor Arghezi


aflând-şi-ei-odată-de-om-şi-de-poetse-nghesuie-cu-dalta-să-i-facă-un-portretvedeţi-vă-de-treabă-nu-i-dreptul-nimănuiacă-i-a-cioplit
Citate Dalta şi: Loviturile vieţii nu sunt numai distructive, ci şi constructive; ca loviturile ciocanului în dalta unui sculptor priceput. -Octavian Paler


loviturile-vieţii-nu-sunt-numai-distructive-şi-constructive-ca-loviturile-ciocanului-în-dalta-unui-sculptor-priceput
Citate Dalta şi: În fiecare moment dau formă nouă destinului meu cu dalta. Sunt tâmplarul sufletului meu. -Rumi


În-fiecare-moment-dau-formă-nouă-destinului-meu-cu-dalta-sunt-tâmplarul-sufletului-meu
Citate Dalta şi: Vom produce o surpriză Cu ciocanul şi cu dalta, Sigur vom ieşi din criză Pentru a intra în alta! -Mihai Enachi


vom-produce-o-surpriză-cu-ciocanul-şi-cu-dalta-sigur-vom-ieşi-din-criză-pentru-a-intra-în-alta
Citate Dalta şi: Milioane de oameni sunt în aşteptare, chiar dacă au locuri de muncă. Unii îşi sculptează cariere în timp ce alţii doar folosesc haotic dalta. -Laurence J. Peter


milioane-de-oameni-sunt-în-aşteptare-chiar-dacă-locuri-de-muncă-unii-îşi-sculptează-cariere-în-timp-alţii-doar-folosesc-haotic-dalta
Citate Dalta şi: Ălui mare ca Ceahlăul,Îi las dalta şi gealăul;Ălui mic, înalt cât beciu',Îi las numai zgârieciu! -Constantin Păun


Ălui-mare-ca-ceahlăulÎi-las-dalta-şi-gealăulĂlui-mic-înalt-cât-beciu'Îi-las-numai-zgârieciu
Citate Dalta şi: Nu se-nţeleg într-o privinţăCă, zi de zi, cioplind cu dalta,Ea face artă cu tendinţă,El face artă... pentru alta. -Corneliu Sofronie


nu-se-nţeleg-într-o-privinţăcă-zi-de-zi-cioplind-cu-daltaea-face-artă-cu-tendinţăel-face-artă-pentru-alta
Citate Dalta şi: Am zbârnâit pe drum în vale gândindu-mă la rai. Era ca galeria principală a unei mine de opal. Plin de oameni cu lămpi în mâini. Şi toată lumea cânta melodii de Elvis Presley şi dădeau cu dalta şi cu târnăcopul. -Ben Rice


Citate Dalta şi: Omul care n-a suferit nu este nimic. Este un suflet incomplet, o forţă nefolositoare, o materie brută şi fără valoare, pe care dalta meşterului o va sparge, probabil, încercând s-o şlefuiască. -George Sand


omul-care-n-a-suferit-nu-este-nimic-este-un-suflet-incomplet-o-forţă-nefolositoare-o-materie-brută-şi-fără-valoare-pe-care-dalta-meşterului-o
Citate Dalta şi: Aştepta paradisul şi se trezeşte în cele mai pestilenţiale bolgii ale infernului, credea că va întâlni fraţi cu mâinile întinse şi dă peste o haită de bestii lihnite care rânjesc şi se reped asupra lui, îşi închipuia că viaţa i se oferă ca o piatră aleasă sau ca o marmură fină pentru a-şi sculpta în ea chipul propriu cu dalta dură a voinţei şi, în schimb, ţine în mâini o cocă de noroi şi murdărie care nu se poate modela, iar dacă e modelată, nu rezistă. -Giovanni Papini


Citate Dalta şi: - Îngere, l-am strigat, de ce ai aripile Atât de frumoase? Cine ţi le-a sculptat?A plecat capul uşor şi mi-a răspuns Cu un glas în care vibra întreaga frumuseţe:- În fiecare nervură a aripilor mele Se ascunde un păcat.În fiecare atom al minunatei lor armuriLocuieşte un păcătos.Şi m-am întrebat: cum pot lua naştere minuniDin lucruri alterate?Tăcere diformă... Mi-a spus apoi:- Mi-e frică! Şi a plâns... Am plâns şi eu. De ce?!... Plângeam... Mi s-a destăinuit,Se temea că aripileÎi vor fi pătrunse adânc de dalta maleficuluiŞi nu-i vor rămâne decât Scheletele străvezii şi firave, -Rucsandra Rizescu


Citate Dalta şi: Atâta muncă fără preget!Încet-încet, de-atâţia ani,De jos, din temelia stâncii,casmaua smulge bolovani,Şi macaraua suie-n muche,şi dalta-n feluri îi ciopleşte,La rând ciocanul îi aşează,frumos mistria-i rostuieşte;Şi — lucru vrednic de miraredin răsărit până-n apus! —Un grandios castel, d-asupra,spre nori se-nalţă şi tot creşte:Pe cât jos se scobeşte stânca,pe-atât se-mpodobeşte sus... ... Mai trebuie frontonul splendid,alegoria triumfală,Şi-i opera desăvârşită —e gat-a unui secol fală!... Un ultim bloc enorm, acuma,trosnind, e smuls din grop-adâncă -Ion Luca Caragiale


Citate Dalta şi: Pe voluptatea care rotunji frumosul pântec, încât e prins în piatra - vecinic cântec -se reazimă acuma prăfuite tufe de urzici... Din rănile frumoasei coapse ies furnici... Iubirea a creat această mică şi subtilă gură pe care dalta a sculptat-o în căldură... Acum, în al iubirii cald şi dulce leagăn, îşi face plasa


Citate Dalta şi: fericirea şi absurdul sunt dragul meu, -cei doi copii nedespărţiţi ai aceluiaşi pământ- consider, că e greşit să spun că, fericirea se naşte neapărat din descoperirea absurdului... se întâmplă la fel de bine ca sentimentul absurdului să se nască din fericire... toţi suntem într- un fel sau altul- Sisifi –iubite,numai poetul trebuie să zămislească noi lumi, indiferent cât de absurdă este condiţia sa, nu crezi?singurătatea este şi ea o karmă,o lecţie, de multe ori, educativă, de întărire a caracterului, un test necesar al fiinţei noastrecu dilemele ei, cu risipirile ei,cu înălţările ei... iubite,mi-e sete de tine, în despletitele nopţicând dalta de lut îmi modelează coapsele zvelteincendiate de focul nemilos al dragostei, -Mariana Didu


Citate Dalta şi: Trei zile-n nemişcare privise stana. Gândul Nu cuprinsese forma ce pribegea prin haos. A patra zi deodată simţi că un centaur încătuşat în piatră îl aştepta să vie.Trei zile visătorul îşi făuri visarea:Când mângâia cu mâna, când, crud, lovea cu dalta,Şi tresărea lung piatra atinsă cum tresareFemeia ce ascunde în sânu-i viitorul.A şaptea zi prin dafini amurgu-ncet se stinse,Gemea în umbră visul cu marmură robit,Şi, falnic, semizeul, mai alb ca spuma mării,De noapte se desprinse când lună fu-n văzduhuri.Cutează Creatorul să-nfrunte-a lui făpturăŞi, muritor, măsoară o clipă nemurirea.Dar iată că se mişcă centaurul, grăieşte:—